M-am uitat afara nu era nimeni, dar am auzit un chicotit ce venea de dupa casele vecine. M-am gandit ca e Daniel amuzandu-se pe seama mea, dar nu ma deranja asa mult, eram prea fericita ca in sfarsit am inteles ce se petrece si ce s-a intamplat. M-am intors pe calcaie spre pat si m-am asezat pe marginea acestuia. Am privit ceasul de pe noptiera. Indica ora 04:15 a.m.
Maine ce zi era? Parca mai am si scoala. Numai gandul la ea ma facea sa ma simt rau. Am ajuns pana la calculator fara sa ma accidentez in propriile-mi picioare si am observat ca aveam tot ce trebuia pentru scoala rezolvat. "Daniel poate sa fie cateodata nesuferit, dar de multe ori chiar e un scump" gandeam in timp ce ma minunam cate facuse pentru mine.
M-am gandit sa intru pe mess sa vad cine este din colegii mei. Cand l-am deschis am ramas socata sa vad cate mailuri aveam de la Adela, prietena mea si colega mea de banca. Le-am numarat cu aproximatie, sau mai bine zis am selectat sa le bifeze pe toate, iar cand am vazut numarul am ramas si mai socata. Aveam vreo 200 de mesaje de la ea, vreo 10 de la tata, in care ma anunta ca e bine si ca o sa se intoarca curand si alte povesti de ale lui si vreo 50 de la altii din lista pe care nici nu ii cunosteam. Am citit mesajele de la Adela. Ultimele. Doar nu eram nebuna sa le citesc pe toate, dar avand in vedere ca eram prietena unui vampir, era sa fac pasul cel mare cu el si eram gata, gata sa mor pentru el, nimic nu ma mai mira la mine.
Ultimele mesaje sunau cam asa:
"Angela! De ce nu raspunzi la mesaje? Ce s-a intamplat? De ce nu mai vi la scoala? Te rog sunama daca citesti mesajul asta! Te rog..... sunt foarte ingrijorata colega ..... imi e dor de tine si te pup ..... sper sa imi raspunzi"
"Iar nu am primit nici un mesaj de la tine.... m-am saturat sa tot astept .... ce se intampla? ..... unde ai plecat? ..... de ce nu mi-ai zis nimic? s-a intamplat ceva cu tatal tau? te rog raspunde"
"Gata .... nu mai suport sa nu mai stiu nimic de tine .... ma faci ca sun la politie ... sau la dosareleX .... ce naiba se intampla de nu imi raspunzi? tu mereu ma sunai si cand lipseai o zi de la scoala.... esti suparata pe mine? .... am facut eu ceva si te-ai suparat pe mine si acum te razbuni? .... te rog zi-mi pentru ca tacerea asta ma omoara ..... este mai rea decat ura pe care probabil o simti pentru mine sau orice altceva..... te rog raspunde-mi urgent la mesaj ca altfel nu stiu ce am sa fac"
Cand am vrut sa incep sa scriu, am simtit o adiere a aerului ce intra pe geam insa nu am dat importanta, pana cand am simtit doua maini reci ca gheata in jurul gatului meu. Practic am sarit de pe scaun, speriindu-ma de moarte.
- "Chill out..... eu sunt" imi zise Daniel dupa ce imi vazu reactia.
- "Tu erai" am spus eu usurata asezandu-ma la loc pe scaun.
- "Ce faci tu acolo asa concentrata? Din cate stia ma facut toate temele ce ne-au fost date la scoala".
- "Ii scriam un mail lui Adela. Colega mea. E foarte stresata ca nu i-am raspuns si se ingrijoreaza repede".
- "Posibil. Profesorii nu au zis nimanui ca ai avut gripa" imi zise el asezandu-se pe pat.
Am terminat de scris mailul Adelei in care i-am zis ca vom vorbii maine, ca vin la scoala, dupa care m-am dus la baie sa fac un dus pentru a ma relaxa. Apa calda imi amortea muschii dandu-mi o senzatie de moleseala. Am iesit din baie, mi-am infasurat parul in prosop si m-am schimbat in pijamale dupa care m-am spalat pe dinti. Mi-am sters un pic parul cu prosopul apoi l-am uscat cu feonul. Cand am intrat in camera, Daniel dormea sau asa imi parea mie. Parea un print adormit ca in povesti astept sarutul pentru a fi trezit.
M-am apropiat incercand sa nu fac zgomot. Am vazut ca zambea, probabil auzise ce avea de gand sa fac dar nu a schitat nici un alt gest, asa ca am continuat. M-am aplecat deasupra lui apropiindu-mi cat de incet posibil busele de ale lui intr-un sarut bland, dupa care m-am retras. A deschis ochii, zambindu-mi, dupa care m-a prins de maini tragandu-ma peste el ajungand in partea cealalta a patului, el sarutandu-ma de aceasta data scurt. M-a privit o secunda in ochi dupa care mi-a zambit si s-a asezat pe spate tragandu-ma la pieptul lui. Nu am opus rezistenta. Am adormit imbratisati.
Nu am dormit mult pentru ca alarma ceasului sunase de desteptare. Cand m-am trezit am intins mana dupa el dar nu mai era. M-am speriat si am inceput sa il strig.
- "DANIEL!"
- "Aici jos! Sunt in bucatarie" imi raspunse. Ce naiba cauta el in bucatarie, doar vampirii nu mancau. Mi-am incaltat papucii, mi-am luat hatul pe mine si am coborat scarile spiralate. Cand am ajuns in tocul usii, un miros imi gadila simturile. "Stia sa si gateasca!" ma minunam eu.
- "Cat de cat posibil" imi raspunse el intorcandu-se spre mine. S-a apropiat de mine cu pasi repezi.
- "Buna dimineata! somnoroaso" imi zise acesta sarutandu-ma dulce.
- "Buna dimineata!" am zis, intinzandu-ma sa-l sarut pe buzele intredeschise dupa care m-am retras.
- "Ce avem la mic dejun?" il intreb in timp ce ma asezam la masa.
- "Pai ce am gasit pe aici: oua, costita, clatite umplute cu dulceata, cafea sau suc natural" zambea in timp ce insiruia toate aceste bunataturi.
Cum de stia sa gateasca? De unde stia? Vampirii nu mancau mancare normala deci nu avea cum sa stie. Era vreun manual al vampirilor care sa te invete sa gatesti sa iti vrajesti victimele? sau ce era?
- "Nu e nimic de genul" imi raspunse Daniel amuzat.
- "Ma bucur ca te amuzi, dar mi se pare foare ...."
- "Ciudat?" completa el chicotind.
- "Da. Nu am mai vazut un vampir gatind" i-am zis eu . "Adica nu am mai vazut un vampir asa de aproape. Nu ca tine" imi ziceam in gand si eram sigura ca ma putea auzii. A oftat dupa care mi-a intins farfuria cu bunatati.
- "Sa ai pofta! Si grabeste-te, trebuie sa ajungem la facultate".
- "Bine. Incerc" ii zic dupa care scot limba si ma apuc de mancat.
Dupa ce am strans masa, m-am dus sus sa ma schimb luandu-mi o fusta pe mine si o camase de culoare bleumarin si am plecat la scoala impreuna cu el. Afara norii formau o patura ce acopereau cerul intr-o nuanta de grii dandu-ne impresia ca este seara.
Cand am ajuns in curtea facultatii, am fost asaltata de prietena mea Adela care mi-a sarit in brate.
- "Colega! Pe unde ai umblat? Stii cat de ingrijorata am fost?" striga la mine in timp ce nu imi dadea drumul.
- "Adela, daca imi dai drumul sa respir poate as putea sa iti zic" i-am zis eu in soapta.
- "Scuze" chicotii si imi dadu drumul.
- "In primul rand nu am plecat nicaieri. Am fost racita, am avut gripa si nu am vrut sa va molipsesc. Si oricum Daniel vorbise cu profesorii" i-am zis in timp ce am luat-o de mana ca sa intram in cladirea mare din fata noastra. Aceasta a ramas muta si m-a urmat. Facultatea era o cladire veche as putea spune, cu un design antic dar foarte complex cu diferite figuri de culoare alba. Poarta de la intrare semana mai mult cu o fortareata din fier. Am intrat si am mers la ore.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu